Tags

Din punct de vedere etimologic, numele de shichifukujin vine de la shichi care înseamnă șapte, fuku, noroc și jin, ființe umane și reprezintă o grupare de zeități japoneze din perioada Edo. Aceste zeitați sunt reprezentate atât în pictură cât și în sculptură, atât sub forma unui ansamblu, cât și separate și de multe ori se regasesc pe vasul lor de comori, takara-bune. Fiecare dintre aceștii zei poartă un nume distins, aceștia fiind : Ebisu, Daikoku, Benten, Fukurokuju, Hotei, Jurojin și Bishamon.

Numărul magic șapte, are o simbolistică puternica pentru întreaga lume. De la superstiții la înțelesuri biblice, de la spectrul luminii la minunile lumii, șapte este și va ramane un număr al perfectiunii, al divinității, al victoriei și absolutului, iar Japonia nu este o exceptie cănd vine vorba despre simbolistica acestui număr. Samuraii reușesc datorită codului bushido sau calea războiului să insușească cele șapte virtuți, Festivalul Stelei Japoneze, tanabata, se sărbătorește in ziua 7 din luna 7, moartea este jelita 7 zile și din nou peste 7 saptamanii, iar in budism, oamenii cred in 7 reîncarnari. De asemenea, avem cei șapte zei ai norocului.

Shichifukujin au ocupat o parte important din cultura Japoneza încă din secolul 15. Aceștia iși au originea in diferite parți ale Asiei, în principal în China, India și Japonia, și din diferite religii, Brahmanism, Budism, Taoism si Shintoism. Deși majoritatea zeiilor au o înfățișare rafinată sau școlarească, au fost popularizati de fermieri, comercianți și artizani, iar comoriile lor reprezintă orez, pește și bani, în loc de aur sau bijuterii.

Aceștia apar în data de 31 Decembrie, prin intermediul barcii lor de comori pentru a raspăndii fericire și noroc. Conform traditiei, în ajunul anului nou, copiii așează sub perna o poză a zeiilor pentru a le asigura un an nou fericit si prosper. Tot tradiția spune, că în primele 7 zile ale noului an, intreaga familie vizitează templele zeilor si se roagă și se închină lor, în semn de respect. Shichifukujin meguri, reprezintă turul templelor zeitatiilor, deoarece fiecare zeu are câte un templu separat.

1: Ebisu sau Ebisuten este patronul pescarilor și le asigură o captură bună. De asemenea, le asigură o călătorie sigură, celor care se aventurează pe mare, el însuși a venit pe tărâmul Japoniei prin intermediul mării. De către agricultori, este considerat, gardianul plantațiilor de orez și a agriculturii în general. Semnul distins al acestui zeu este reprezentarea unui pește mare; de obicei tai, coi, tara sau suzuki care fie este carat sub mâna stângă, fie atarnă de la o unghiță din mâna drepată. Este fiul lui Daikoku.

2: Daikoku sau Daikokuten a ajuns în Japonia din China in secolul 9, deși original el a fost o reîncarnare a lui Shivian în India, unde proteja oamenii de forțele răului. De asemenea el aduce o recolta bogată fermierilor, asigură prosperitate și bogație în comerț, este gardianul bucătarilor și a celor care lucreaza în bucătărie. Daikoku poartă haine vechi de vânătoare și stă pe baloți de orez iar burta lui presupune ca este bine hranit și prosper. În sacul pe care-l poarta peste umărul stâng, se afla comori. Nu se stie cu siguranță ce fel de comori, probabil este marea comoara a înțelepciunii și răbdarii. În trecut, comoara se poate sa fi fost suficient orez pentru a potoli foamentea. În ziua de azi se poate sa fie un teanc de bani sau cea mai de preț comoara, timpul liber. În mâna dreptă tine un ciocan de lemn, uchide-no-kosuchi, cu care împarte noroc oriunde lovește cu el. Pe ciocan este reprezentat motivul tomoe. În Japonia atat tomoe cât și triquetra sunt folosite ca și un kamon, un fel de start de arme heraldic. Ka insemană familie și mon înseamnă creastă. Ca cruce în heraldica europeană, kamon au fost folosite în special în luptă pentru a identifica indivizi sau membri ai unui clan. Kamon sunt folosite de japonezi, mai ales ca decoratiuni pe kimono formal.

3: Benten sau Benzaiten .Benten a fost un înger al uneia dintre cele trei zeițe importante din India, Sarasvati, zeița artelor plastice: muzică, pictură, sculptură, dans și literatură. Aceste atribute ajută să se înmoaie vulgaritatea bogăției monetare și, prin urmare, această zeiță este inclusă în grupul celor șapte Deși Sarasvati este o zeiță hindusă, Benten a venit în Japonia cu budismul. Ea este zeița a norocului, iubirii, elocvenței, educație, artelor, științei, și patroana studenților, artiștilor, gheișelor, și animatorilor în afaceri. De asemenea, aduce fericire, prosperitate si longevitate. Ea ne poate proteja de dezastre naturale și dă înțelepciune pentru a reuși în luptă. Benten este singura zeitate feminină printre Shichifukujin și poartă întotdeauna o mandolină japoneza, biwa. Adesea ea sta pe o frunză de lotus, sau pe un dragon alb. Aceste creaturi reprezintă gelozie, astfel cuplurile căsătorite nu viziteaza altarul ei împreună. Ocazional, ea este văzută cu arme multiple, patru, șase sau opt, care permit să profeseze diverse arte simultan.

4: Fukurokuju sau Fukurokujin este  un vechi zeu taoist care, la rândul său, s-a reincarnat intr-un vechi chinez înțelept Lao Tzu, care a păstrat arhivele pentru curtea imperială dinastiei Sung. El a fost renumit pentru efectuarea de minuni, în special în domeniul de longevitate și prosperitate. Prin urmare, reprezintă înțelepciune, noroc, fericire, bogatie, virilitate si longevitate. Se presupune că împarte același trup cu Jurojin. Fukurokuju poartă un costum lung chinezesc și un baston de mers pe jos de care este legat un sul de pergament, makimono, unde sunt scrise invataturile sacre și toată înțelepciunea lumii. De asemenea, mai este reprezentat purtând un evantai ceremonial, ogi. Înfatișarea fizică simbolizând înțelepciunea și este acompaniat de cate un cerb sau căprioară, shika, o broasca testoasa, kame sau un cocor, tsuru, toate simbolizând longevitate.

5: Hotei sau Hotei Osho este singurul membru al shichifukujin sub forma unui muritor; un calugar Zen chinez excentric numit Pu-tai și considerat a fi reîncarnarea lui Maitreya, Miroku Bosatsu, un sfânt budist. Hotei, la fel ca și Daikoku, este un zeu al abundenței. El este, de asemenea, zeul râsului și fericirii ce se poate atinge prin a fi multumit cu ceea ce ai. Zeul al bucuriei și satisfaceri în comerț, prin urmare statuia lui Hotei este adesea regasită la intrarea în magazine. Este reprezentat ca un om râzând cu o burtă uriașă, simbolizând sufletul său binevoitor. Poarta un evantai ceremonial, ogi și o pungă mare de bogății, de obicei, orez, peste umăr. Hotei este un zeu care da dovada de altruism, hranind flamanzii din sacul său, lucru care a devenit sursă de inspirație în unele reprezentări, unde îl vedem într-o caruță trasă de câțiva copii recunoscători.

6: Jurojin este un zeu taoist din China și se presupune ca împarte același organism ca Fukurokuju. Este zeul bogăției, înțelepciunii și fericirii pentru viețile noastre lungi. Aspectul lui Jurojin este similar cu cel a lui Fukurokuju: un bătrân zâmbind, îmbrăcat ca un înțelept chinez, barbă lungă albă și un cap alungit chel. Are de asemenea un baston, makimono, care conține un studiu despre viață și secretul longevității. Este înconjurat de un cerb sau căprioară, shika, ca mesager al său, o broasca testoasa, kame sau cocor, tsuru, simbolizând longevitatea.

7: Bishamon sau Bishamonten este o zeitate budista din India reprezentând un simbol al autorității. Locuieste în miezul pământului, în Muntele Sumeru, protejând scaunul de predare a lui Buddha. El este unul dintre cei patru gardieni budisti, Shi-Tenno, și poartă un turn al comorii în mâna stângă. Bishamon este zeul prosperitatii, al războiului și patronul războinicilor. El aduce noroc atât în ​​luptă cât și în apărare. Este protector al legii budiste și apărător al păcii. Bishamon este identificat ca un războinic feroce purtând un costum plin de armura, coif și inarmat cu o sabie, suliță, trident sau stiucă, hook, în mâna dreaptă. Împarte comori și noroc oamenilor săraci, și își folosește îndemanarea de ai proteja de rău și de ași pazi comoara.. Dar de cele mai multe ori este forțat să o distrugă, deoarece întalnește foarte putină lume demnă de comoară.

Fiecare zeu poate fi asociat cu un simbol aparte, lucru pe care am încercat sa-l scot în evidență prin lucrarea mea. De asemenea am apelat la non-culoarea alb, deoarece are o simbolistica puternica atat pentru europeni cat si pentru occidentali.

Albul simbolizează combinația perfecta a culorilor spectrului. In cultura clasica, albul era considerat o culoare festiva, vesela, asociata cu un semn bun. Pentru majoritatea indienilor din America de Nord, albul este asociat cu zorii dimineţi, fiind aprope de pământ. Pentru amerindienii albul simbolizeză estul, centrul lumii, pentru populaţiile maya albul îi corespunde nordului simbolizând primul arbore, primul om, făgădunţă şi speranţă. Albul mai simbolizează şi atemporalul.

Este non-culoarea care poartă simbolul atât al viaţii cât si al morții, reprezintă spiritul. În Europa este asociat cu puritatea iar în China albul este atăt asociat cu moartea, bătrânețe căt și cu lumina, bunătatea, inocenţa. Dacă ar fi să facem o comparaţie între cultura europeană şi cea asiatică am vedea că în cultura europeană albul este mireselor, a nunţii, a noului început, în timp ce în cultura asiatică albul înseamnă doliu şi înmormântare. În antichitate, albul era asociat cu regalitatea sau divinitatea.

1 Ebisu

2 Daikoku

3 Benten

4 Fukurojuku

5 Hotei

6 Jurojin

7 Bishamon

Advertisements